invat despre restaurante

Viata ma invata in fiecare zi lucruri noi si nu ma menajeaza mereu. Uneori imi da examene pentru care nu sunt niciodata pregatita.
Meniul de la restaurant este ca si schimbat, insa nu contine nici macar sandwich-uri, ci numai produse fara niciun gust care iti lasa un gust amar inainte sa le gusti. El are coperti colorate frumos cu farfurii pline de mancaruri aburinde, vinuri alese si promisiunea unei burti pline. Cand il deschide, observa ca, de fapt, mancarea este servita numai rece si in loc de vinurile alese era servita apa de balta. Ospatarul si bucatarul aduc mancarea si insista ca personajul sa o savureze in prezenta lor. Ei nu tin cont de reactia celui care consuma ce il servesc, continua sa ii indese pe gat muraturi pe care scrie ca sunt trufe si sa il convinga ca e bine sa mai bage si niste otet cu sare pe langa- ca sa fie gustul mai bun si mancarea mai consistenta. La felul doi are supa de broaste cu miros de parfum scump. Omul nostru nu are altceva de facut decat sa primeasca ce i se da si sa mestece bine. Singurul lucru care ii sta in putinta este sa aleaga daca inghite sau scuipa.

Ca nota de concluzie: Increderea unui om este ca oglinda. O poti lipi la loc daca o spargi dar cand te vei reflecta in ea te vor deforma crapaturile...