granita dintre virtual si real...

......sau, unde dai si unde crapa.

Se pare ca atunci cand omu' e prost, e prost. Si toti avem asemenea momente. Eu am avut azi doua! Hmmm...nu ma pune intr-o lumina foarte buna asta, insa asa a fost si, ca de obicei, dupa ce iti dai seama ca ai fost asa, te macina. Fie sunt eu prea putin constienta de faptul ca ceea ce scriu si ceea ce fac cu conturile online personale, poate sa fie inteles altfel de fiecare om care citeste si variantele lor de interpretare sa nu aiba nimic de-a face cu ce am gandit eu in acel moment, fie sunt ceilalti prea nesiguri si asteapta din partea tuturor cate un cutit in spate sau critici in orice moment...Ceea ce ar fi mai nasol decat prima varianta.

In fine, am ajuns la concluzia ca ar trebui sa nu ma mai exprim atat de liber in spatiul virtual, pentru ca cei din jurul meu (ca si mine de multe ori) cauta sa se regaseasca in ceea ce scriu eu aici si prin alte parti si trag concluzii. Am simtit pe pielea mea ca persoane care nu ar fi trebuit sa interpreteze in niciun fel anumite mesaje, au facut acest lucru... si am fost socata cand am constientizat ca un status, o chestie trantita la plesneala, poate sa strice o relatie reala. Ma intreb cu groaza: oare cate persoane s-or mai fi simtit vizate de statusurile, de starile si de postarile mele de-a lungul timpului, desi nu ar fi trebuit? Si oare cate dintre privirile taioase sau gesturile rautacioase care mi se pareau inexplicabile, mi le-am atras singura prin inconstienta mea virtuala?

De foarte multe ori, pentru mine mediul online este ca un jurnal de emotii si experiente la care vreau sa primesc raspuns de la ceialti. Si atat. Chiar nu m-am gandit pana azi ca imi poate afecta direct viata si relatiile reale! Pana acum priveam twitterul, facebookul si blogul ca pe niste jocuri, unde fac experimente ca sa vad la ce rezoneaza lumea. Probabil ca sunt cam superficiala si naiva cand cred ca se intelege de la sine ca ceea ce scriu este indreptat spre mine, vine din interior si daca arunc cu noroi, arunc, de fapt, in mine.

Uitandu-ma la profilul meu de facebook, mi-am imaginat ca nu ma cunosc si m-am gandit ce concluzii as putea sa trag. Nu sunt concluziile pe care mi le-as fi dorit. Eu daca postez un anunt cu un job, o fac pentru ca tocmai am vorbit cu o prietena care isi cauta de lucru, iar ceilalti, in afara de ea, pot crede ca eu am aplicat sau ca as vrea sa aplic. Daca sunt nervoasa ca mi s-a spart o teava in casa si postez un Fuck you! pe facebook, ar trebui sa iau in calcul ca toata lumea care considera ca m-a suparat cu ceva in acea perioada crede ca ii e adresata...nu? E prea obositor pentru mine. Cred ca voi lua o pauza de facebook.